Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România (competența)

Bună, bine te-am regăsit!

Odată cu deschiderea granițelor și trecerea lor atât de liberă au început să se înmulțească situațiile în care sunt implicați doi soți de cetățenie română care:

a. s-au căsătorit în România, apoi unul sau ambii soți au plecat din țară;

b. s-au căsătorit înafara granițelor țării;

c. s-au întors sau nu în țară, împreună sau separat,

și care, din diverse motive, doresc să divorțeze în România.

Aceste situații reprezintă situații de divorțuri cu elemente de extraneitate, și au anumite particularități de care trebuie ținut cont înaintea depunerii cererii de divorț.

Competența

Prima particularitate o reprezintă competența, adică aflarea instanței competente să judece cererea, a instanței la care trebuie depusă cererea de divorț. Dacă apelezi la un avocat pentru a te asista pentru divorț, acesta va depune cererea pentru tine. Ca să știi la ce avocat să apelezi, este bine să cunoști și tu unele reguli.

Astfel, conform art 914 Cod civil,

(1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

(2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Astfel, în situațiile de mai sus, competența va fi următoarea:

a. dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară, apoi unul dintre soți a plecat din țară, cererea se va depune la Judecătoria în a cărei circumscripție se află ultima locuință comună a părților, dacă unul dintre soți încă își are locuința în aceeași circumscripție;

b. dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară, apoi unul dintre soți a plecat din țară, și cel rămas și-a schimbat și el locuința, sau dacă soții nu au avut locuință comună în țară, cererea se va depune unde locuiește pârâtul, dacă acesta încă locuiește în țară, sau unde locuiește reclamantul, dacă pârâtul nu locuiește în țară;

b.  dacă soții s-au căsătorit înafara granițelor țării, și s-au întors împreună sau separat în țară, se aplică una din situațiile de mai sus, după caz;

c. dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, soții se pot înțelege să depună cererea de divorț la orice Judecătorie din România;

d. dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, și soții nu se înțeleg asupra competenței, cererea se va depune la Judecătoria Sector 5 București.

Aceasta a fost Partea I a articolului, cea despre competență, urmează și alte lămuriri despre bunuri, copii (îl găsești aici) și procedura.

Dacă ai găsit acest articol util, nu uita să îi dai share pe Facebook sau să îl trimiți unui prieten, exact așa cum l-ai găsit tu, menționând sursa.

Îți doresc o zi luminoasă și productivă!

Dana Fatol

Avocat titular Cabinet de Avocat Dana Fatol

avocatul tău din Bacău, România

 

Sunt executat silit după mai mult de trei ani. E legal?

Bine te-am regăsit,

Întâlnesc, atât în solicitările de consultanță cât și pe forumurile de specialitate, întrebări care m-au făcut să realizez că multă lume se confruntă cu situația de a fi executați silit deși datoria lor este foarte veche și astfel, prescrisă.

Mai precis sunt situații în care persoane sunt executate silit deși au trecut mai bine de trei ani:

  • de la nașterea obligației de restituire a unui împrumut; sau
  • de când au plătit o rată la un împrumut bancar; ori
  • de când au plătit o factură la servicii de internet sau telefonie.

Astfel de persoane știu, din trecut, că în astfel de situații, nu mai pot fi executați silit și nu înțeleg ce se întâmplă. Și chiar așa era, cândva.

Mai precis, conform vechiului Cod Civil, prescripția extinctivă, adică paralizarea dreptului creditorului de a cere și obține executarea silită a debitorului, producea efecte automat. Ce însemna asta? După împlinirea prescripției, care era și este, ca regulă generală, de trei ani, creditorul nu mai putea merge la executor să solicite executarea silită a debitorului. Toată lumea știa asta, inclusiv majoritatea debitorilor.

Ce s-a schimbat? Ei bine, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, prescripția nu mai produce efecte de plin drept, adică creditorul nu mai pierde, prin simpla trecere a timpului, dreptul de a cere executarea silită a debitorului.

Cum vine asta? Ei bine, prescripția, ca instrument juridic, există în continuare, însă nu mai e de ordine publică. Mai precis, dacă prescripția nu s-a împlinit înainte de 2011, ea nu mai produce efecte decât la solicitarea celui interesat.

Cu ce influențează asta ordinea juridică? De ce e asta important pentru debitor și creditor? Pentru că acum creditorul poate cere executarea silită a unor debite, chiar dacă ele au mai mult de trei ani (cu condiția să nu se fi împlinit termenul de prescripție anterior intrării în vigoare a Codului Civil actual) iar debitorul poate fi executat silit, dacă nu paralizează acțiunea prin invocarea prescripției dreptului material la acțiune al creditorului.

Deci, dragi cititori, vedeți cu atenție unde vă situați și vedeți dacă e cazul să invocați prescripția ori, pe cealaltă parte, să cereți executarea unei prestații pe care o credeați pierdută.

Găsiți sub articol și două linkuri utile către articole despre prescripție.

Mult succes!

Dacă aveți întrebări, vă rog să mi le lăsați într-un comentariu, și eu voi răspunde la ele cât de repede îmi e cu putință.

Dacă v-au fost utile aceste informații, nu uitați să dați un share și astfel, să îi ajutați să pe alții să beneficieze de ele!

Dana Fatol – avocat titular Cabinet de Avocat Dana Fatol

 

Avocatul Poporului: Cine poate invoca prescripția și când

Regimul juridic al excepției prescripției dreptului la acțiune

Recurs în interesul legii: Invocarea de către instanțe, din oficiu, ori de către părți, a excepției prescripției extinctive

 

Avocat în România, client cu reședința în străinătate

 

Suma executată silit vădit mai mare ca debitul

Bună, bine te-am regăsit.

Articolul de azi e inspirat din realitate, anume din situația unui client care s-a trezit cu un sechestru pus de ANAF pentru o sumă de vreo 600.000 lei. Știa el că are ceva debite, dar nu așa mult. Mi-a solicitat ajutorul și am fost la ANAF – Serviciul Fiscal Orășenesc cu pricina, să văd dosarul. Ce se întâmplase? Cererea de începerii a executării silite făcute de Agenția Județeană era greșită. O eroare de redactare care atrăsese după ea o întreagă executare pe o sumă greșită.

Această situație e una fericită, pentru că diferența între suma de executat și cea de pe documente era suficient de mare încât debitorului să își pună semne de întrebare, însă se poate întâmpla ca diferența să fie mică, și debitorul să nu facă contestație, iar executarea să se efectueze pe o sumă greșită.

Morala poveștii: verificați de fiecare dată dacă suma care vi se cere corespunde cu realitatea debitului, iar dacă nu corespunde,mergeți la organul de executare, fie el organ al ANAF ori executor judecătoresc, și aflați de ce. Altfel s-ar putea să vă treziți că plătiți debite mai mari decât cele pe care le aveți!

Pănă data viitoare, spor în toate!